Dr.
Considerations and forecasts regarding the achievement of the Sustainable Development Goals SDG 2 - Zero hunger from the perspective of agricultural sustainability through the lens of the Impact of ag
Abstract
Romania, as a member state of the United Nations (UN) and the European Union (EU), expressed its adherence to the 17 Sustainable Development Goals (SDGs) of the 2030 Agenda, adopted during the UN Development Summit Sustainable since September 2015. The EU adopted the document "A sustainable future for Europe: the EU's response to the 2030 Agenda for Sustainable Development", which defines the main lines of action of the EU member states for the implementation of the 2030 Agenda for Sustainable Development. Through this strategy, Romania establishes its national framework for supporting the 2030 Agenda and implementing the set of 17 SDGs. The strategy supports Romania's development on three main pillars, namely economic, social and environmental. The strategy is citizen-oriented and focuses on innovation, optimism, resilience and confidence that the state serves the needs of every citizen, in a fair, efficient and clean environment, in a balanced and integrated way. The documentation and substantiation of the strategy were carried out on the basis of reports received from ministries and other central institutions, developed for this purpose, synthesis materials developed under the auspices of the Romanian Academy and other scientific and academic forums, accessible data of European and UN institutions, suggestions and the recommendations recorded following public consultations with the business environment, the university environment, national research and development institutes, NGOs and representative exponents of civil society.
In the innovative approach that I propose, the vision actually demonstrates that whenever the goal of zero fomente is sought to be implemented, the standards in which it is achieved depend through a linear causality relationship on the effects of agricultural production in general and have an intrinsic connection with other negative effects such as greenhouse gas emissions produced by agricultural systems. Pursuing a cause-and-effect relationship is of a nature to bring to the fore the efforts to decarbonize agriculture without diminishing the need to ensure healthy products.
A more friendly agriculture with the environment, as is the case with ecological agricultural practices, is the key to sustainable development models for agriculture.
România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Uniunii Europene (UE), și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030, adoptată , în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015. UE a adoptat documentul „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”, care definesc principalele direcții de acțiune ale statelor membre ale UE pentru implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Prin această strategie, România își stabilește cadrul național pentru susținerea Agendei 2030 și implementarea setului de 17 ODD. Strategia susține dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv economic, social și de mediu. Strategia este orientată către cetățean și se centrează pe inovație, optimism, reziliență și încrederea că statul servește nevoile fiecărui cetățean, într-un mod echitabil, eficient și într-un mediu curat, în mod echilibrat și integrat. Documentarea și fundamentarea strategiei s-au realizat pe baza rapoartelor primite de la ministere și alte instituții centrale, elaborate în acest scop, materialelor de sinteză elaborate sub egida Academiei Române și altor foruri științifice și academice, datelor accesibile ale instituțiilor europene și ale ONU, sugestiilor și recomandărilor consemnate în urma consultărilor publice cu mediul de afaceri, mediul universitar, institute naționale de cercetare-dezvoltare, ONG-uri și exponenții reprezentativi ai societății civile.
In abordarea inovativa pe care o propun viziunea demonstreaza in fapt ca ori de cate ori obiectivul foamente zero se urmareste a fi implementat standardele in care acesta se realizeaza depind printr-un raport de cauzalitate liniar de efecetele productiei agricole in general si au o legatura intrinsecă cu alte efecte negative cum sunt emisiile de gaze cu efect de sera produse de sistemele agriccole. Urmărirea unui raport de cauza efect este de natura sa aduca in prim plan atat eforturile de decarbonizare a agriculturii fara a diminua necesitatea asigurarii unor produse sanatoase.
O agricultură mai prientenoasă cu mediul asa cum este cazul practicilor agricole ecologice reprezintă cheia unor modele de dezvoltare durabilă pentru agricultura.
